Factori naturali de cura:
Ape minerale termale bicarbonatate, sulfatate, calcice, sodice, silicioase; bioclimat de crutare; namol sapropelic fosil.

Indicatii terapeutice:
Afectiuni reumatismale inflamatorii ( poliartrita reumatoida, spondiloza anchilozanta); afectiuni reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara, poliartroza); afectiuni reumatismale abarticulare; afectiuni post-traumatice; afectiuni neurologice periferice; afectiuni neurologice centrale; afectiuni ginecologice; afectiuni asociate (boli de nutritie si metabolism, boli endocrine).

Contraindicatii:
Boli infecto-contagioase, boli venerice, tumori maligne, hemoragii, boli psihice

Tipuri de proceduri:
Kinetoterapie; bai calde cu ape minerale in cazi si bazine; electroterapie; hidroterapie; aerohelioterapie in bazine deschise cu apa termala; aerosoli; gimnastica medicala, bai de lumina, sauna, cosmetica.

Amplasament geografic:
Statiunea este situata la altitudinea de 140 m, in partea de nord-vest a Romaniei, in Campia Crisurilor, la zona de contact cu extremitatea vestica a dealurilor de la poalele Muntilor Padurea Craiului.

Acces:
Rutier: Bucuresti - Oradea pe E 60 si Oradea - Baile Felix pe E 66, Satu Mare - Oradea pe DN 19; Timisoara - Arad - Oradea pe E 71;
Feroviar: Bucuresti - Oradea (650 km), Satu Mare - Oradea (135 km.), Timisoara - Oradea (178 km. ). De la Oradea la Baile Felix (9 km. ) - curse auto;
Aerian: Bucuresti - Oradea si curse auto speciale

Factori naturali de cura:
Ape minerale termale clorurosodice, bicarbonatate, usor sulfuroase; ape minerale termale clorurosodice, bicarbonatate, calcice; ape minerale termale clorurosodice, bromurate, iodate si sulfuroase; bioclimat sedativ de crutare cu ionizare negativa a aerului.

Indicatii terapeutice:
Boli ale aparatului locomotor (afectiuni reumatismale articulare degenerative, afectiuni reumatismale articulare inflamatorii, afectiuni reumatismale abrticulare, sechele dupa traumatisme ale aparatului locomotor ) afectiuni sistemului nervos periferic ( pareze, paralizii); afectiuni cronice ale aparatului respirator (bronsite, rinite, sinuzite, astm), afectiuni ginecologice cronice, diabet zaharat incipient, intoxicatii cu metale grele, boli digestive, afectiuni ale ochilor, sindrom supraponderal.

Contraindicatii:
Boli acute, tumori, T.B.C., epilepsie, tulburari psihice, sindrom hemoragic.

Tipuri de proceduri:
Hidroterapie, electroterapie, masaj, recuperare functionala, cultura fizica medicala, acupunctura, tratamente geriatrice, cosmetica geriatrica, medicina traditionala chineza.
Amplasament geografic:
Statiunea este situata in judetul Caras-Severin, in zona de sud-vest a Romaniei, pe Valea Cernei, la 5 km de principala artera rutiera care leaga vestul tarii de Bucuresti. Statiunea face parte din Parcul National Valea Cernei-Domogled.

Acces:
Rutier: 5 km fata de D.N. 6 (E 70) ce leaga vestul tarii de Bucuresti;
Feroviar: Calea ferata internationala Bucuresti -Timisoara -Budapesta, Gara Herculane.
Aerian: Timisoara (170 km, aeroport international). Cel mai apropiat oras important este Drobeta-Turnu-Severin (47 km).

Factori naturali de cură:
Ape minerale; dioxid de carbon liber; mofete; aer puternic ionizat.
Indicaţii terapeutice:
Afecţiuni cardiovasculare (arteriopatii, cardiopatii cronice ischemice, hipertensiune arterială, valvulopatii, sechele post accidente vasculare cerebrale, boli cronice ale venelor); boli ale sistemului nervos central ( sechele după semipareze şi pareze); boli de nutriţie şi metabolism; nevroză astenică, tulburări neuro psihice; tulburări neuro endocrine, boli renale; boli ale tubului digestiv; boli ale aparatului respirator.
Tipuri de proceduri:
Băi calde cu apă minerală la cadă, mofete, hidroterapie, fizioterapie, impachetări cu parafină, aerosoli, acupunctură, masaje, gimnastică medicală, cură de teren, cură internă.
Contraindicaţii:
Infarct miocardic recent, accidente vascularo cerebrale recente, flebite acute sau subacute.
Amplasament geografic:
Staţiunea Buziaş este situată in Campia Banatului, la 34 km sud -est faţă de Timişoara, şi la 23 km sud vest faţă de Lugoj. Faţă de frontierele tării, Buziaşul este situat la 180 km de frontiera cu Ungaria şi 97 km de frontiera cu Iugoslavia.
Acces:
Rutier: Bucureşti - Timişoara (E 70), DJ 583 de la Timişoara şi Lugoj; Feroviar: Gara Buziaş pe linia Bucureşti Timişoara (530 km de Bucureşti)
Aerian: Aeroportul Timisoara

Aşezat în curbura Carpaţilor, având o poziţie centrală faţă de hotarele ţării, situat între longitudine estică de 430 4'  şi 440 5' şi latitudine 45035' şi 46018' ale emisferei nordice, Judeţul Covasna se învecinează la est cu Judeţul Vrancea şi Bacău, la sud-est cu Judeţul Buzău, la sud-vest şi vest cu Judeţul Braşov, iar la nord cu Judeţul Harghita.

Are o suprafaţă de 3710 km2, reprezentând 1,6% din teritoriul tării .

Din punct de vedere altimetric, teritoriul judeţului Covasna este cuprins între înălţimile absolute de 468 m (baza de eroziune a pârâului Baraolt la Augustin) şi 1777 m (Vârful Lăcăuţi din Munţii Breţcului) şi este străbătut de apele Oltului şi ale Râului Negru, care scaldă şi bazinul Târgu Secuiesc, mărginit de Munţii Nemira şi Munţii Breţcului la est şi Munţii Întorsurii la sud, iar la vest de şirul Munţilor Bodoc.

Beneficiind de un relief variat, de la forma de câmpie brăzdată de râuri şi punctată de lacuri, la dealuri submontane şi bucurându-se de vecinătatea munţilor, judeţul Covasna, încântă ochiul şi sufletul prin frumuseţea neasemuită a peisajului în care verdele puternic al coniferelor domină ca un brâu înconjurător, înălţimile munţilor ce parcă îmbrăţişează aceste plaiuri transilvane.

Pe covorul de soluri fertile creşte o vegetaţie foarte bogată, care prezintă unele curiozităţi botanice. Formaţiile de nisip ale “Rezervaţiei Mestecănişul Reci”, plantele carstului din Perşanii de Nord, tinoavele din moldişurile înalte sunt de o mare valoare ştiinţifică, fiind ocrotite de legile ţării.

Gresiile mai friabile din constituţia vârfurilor Şandru Mare (1640m), Nemira Mare (1649m) şi Nemira (1627m) din lanţul muntos vestic al Nemirei au favorizat acţiunea agenţilor externi, determinând eroziunea eoliană şi formarea “ciupercilor”, în special în zona Şandru şi Nemira Mică.

Întreaga catenă muntoasă, cu excepţia Munţilor Buzăului, este constituită din rocile caracteristice flişului extern al Carpaţilor Orientali, reprezentate prin gresia de Siriu, stratele de Zagon, şisturile negre şi gresia de Tarcău, mai la est.

În zona de mijloc a judeţului se înalţă Munţii Bodocului a căror parte centrală şi nordică se situează la înălţimi de peste 1200 m. Ei sunt constituiţi din gresii, microconglomerate şi marne de vârstă cretacică aparţinând zonei interne a flişului.

În limitele suprafeţei de 3710 km, judeţul Covasna dispune de o reţea hidrografică relativ bogată în ceea ce priveşte numărul cursurilor de apă. Din punct de vedere hidrografic, toate cursurile de apă aparţin la două bazine de ordinul I (ai căror colectori sunt afluenţi direcţi ai Dunării)- Olt şi Siret.

Situat în zona centrală a ţării, în interiorul curburii Carpaţilor, teritoriul judeţului Covasna aparţine din punct de vedere climatic Podişului Transilvaniei .Judeţul se bucură de o climă de tranziţie, între clima temperată de tip oceanic şi temperată de tip continental, umedă şi răcoroasă în zonele de munte, cu precipitaţii reduse şi temperaturi scăzute în zonele mai joase. Ca temperatură medie anuală se înregistrează în zonele înalte 10 C iar, în depresiuni 7,60 C, aceasta fiind cu 30 C mai joasă decât media pe ţară.

Datorită constituţiei geologice relativ complexe a teritoriului judeţului, marile unităţi structurale adăpostesc o gamă largă de rezerve de substanţe minerale utile, necesare industriei şi, în special, celei a construcţiilor.

Dintre rezervele cu o importanţă majoră pe primul loc se situează lignitul. Se mai găsesc, de asemenea, zăcăminte de ape minerale, marne, gresii, calcare, argile, andezite, nisipuri, pietrişuri, diatomită şi argilă refractară. Lemnul de foioase şi conifere este folosit la fabricarea mobilelor. Existenţa celor 17.000 ha de păduri asigură condiţiile unei faune bogate caracteristică câmpiilor, gorunetelor, făgetelor şi moliditelor precum şi lacurilor băltoase, fâneţelor şi păşunilor.

                 Având în vedere importanţa ştiinţifică cât şi raritatea unor specii de plante şi formaţiuni geologice, acestea au fost declarate monumente ale naturii şi rezervaţii naturale. Dintre ele amintim: Meştecănişul de la Reci, Mlaştina Eutrofă Ozunca Băi, Valea Turiei, Muntele Puciosu cu Peştera de sulf Turia, izvoarele de ape minerale, precum şi o mlaştină de turbă, Complexul de izvoare carbogazoase cu emanaţii de gaze şi vegetaţie de mlaştină Valea Iadului - Turia.

    Factori naturali de cura:
    Ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, clorurate-sodice, hipotone si hipertone; mofete; bioclimat sedativ de crutare.

 
     Indicatii terapeutice:
Afectiuni cardiovasculare (arteriopatii, cardiopatii cronice ischemice, hipertensiune arteriala, valvulopatii, sechele postaccidente vasculare cerebrale, boli cronice ale venelor); boli dermatologice (psoriazis, eczeme cronice, afectiuni alergice cutanate); boli ale tubului digestiv si ale glandelor anexe (gastrite cronice hipo- si hiperacide, boala ulceroasa, litiaza biliara); boli endocrine (boala Basedow, hipertiroidism); boli ginecologice (metroanexite, sterilitate, amenoreea, hipomenoreea ); boli ale aparatului locomotor (afectiuni articulare, poliartrita reumatica, artroza, discopatii lombare, spondilita); boli de nutritie ; afectiuni asociate procesului de imbatranire.

       Contraindicatii:
Boli infecto-contagioase, boli venerice, tumori maligne, boli psihice, boli de natura tuberculoasa, sarcina normala peste 3 luni.

    Tipuri de proceduri:
  Bai carbogazoase; mofete; electroterapie: curenti diadinamici, neuroton, ultrasunete, magnetodiaflux, unde scurte, aerosoli; hidroterapie: bai galvanice, dus masaj, dus subacval, masaj subacval cu jacuzzi, afuziuni; termoterapie: impachetari cu parafina; kinetoterapie: masaj uscat, gimnastica medicala si de intretinere in sala de gimnastica.

     Amplasament geografic:
Covasna este situata la o altitudine de 564 m., la contactul versantului estic al Muntilor Vrancei cu Depresiunea Barsei, la 31 km. de Sfantu Gheorghe si 60 km. de Brasov.

      Acces:
Rutier: Bucuresti - Brasov (E 60) - Covasna (DN 11); Bacau - Tg. Secuiesc - Covasna (DN 11); Miercurea Ciuc - Sfantu Gheorghe - Covasna (DN 12 si DJ

  Baile Tusnad se afla la o altitudine de 650m, in cheile Oltului, pe varful de andezit Stanca Soimilor, la sud de Depresiunea Ciuc, intre muntii Harghita si Bodoc. Aceasta statiune este cea mai mica statiune balneara din tara, cunoscuta fiind azi ca “mica Elvetie”. Este atestata documentar din anul 1842, odata cu vindecarea miraculoasa a unui fiu de cioban, ce a atras atentia asupra efectului terapeutic a apelor minerale, urmand apoi actiuni de exploatare a statiunii.

   Este distrusa in revolutia din anul 1849 si reconstruita din 1852, iar numele statiunii apare din 1961. In 1968 statiunea este declarat oras. Informatii despre existenta apelor minerale exista din secolul XVIII, cand erau folosite de localnicii satelor din apropiere. Aceste ape minerale, mezotermale si mofete este recunoscuta in tratarea bolilor cardio vasculare, urinare si a sistemului nervos. Intre aceste se numara 44 de izvoare naturale si foraje, 6 izvoare naturale fiind utilizate si 4 sunt folosite in cura externa( Izvoarele Ileana, Mikes, Apor, Stanescu). In cura interna se pot vindeca afectiunile digestive, gastrite hipoacide, boli metabolice, neuro endocrine, iar prin cura externa sunt recomandate in tratarea afectiunilor cardiovasculare, tulburari circulare, reumatice, nevroza astenica sau de suprasolicitare, boli ale aparatului locomotor.
Climatul este de tip subalpin, cu un aer puternic ozonat, bogat in aerosoli si ioni negativi, favorabil reconfortarii psihice.

    Statiunea ofera multiple oportunitati de relaxare fiind un loc ideal de vacanta in toate anotimpurile. Se remarca o noua atractie turistica a zonei: Lacul Ciucas, reamenajat in statiune si Universitatea de Vara Tusvanyos, ca loc de convergenta a intelectualilor romani si maghiari care se intalnesc anual in a doua parte a lunii iulie, unde sunt dezbatute subiecte de interes general, urmate de concerte si alte manifestari in aer liber.

* Ruinele cetatii Stanca Soimilor, construita pe varful Stanca Soimilor de Jos, sub forma unei tigle intinse. Din barlogurile existente in zidurile cetatii, erau prinsi si trimisi soimi de vanatoare ca arenda pentru turci.

* Lacul Sf. Ana, singurul lac din Europa Centrala format in crater vulcanic pastrat intact. Reprezinta o raritate a naturii, fiind declarat rezervatie a naturii. Se afla la 28km de Baile Tusnad la o altitudine de 950m, in zona centrala a Masivului Ciomatu din Muntii Harghitei. Alimentarea se face exclusiv din precipitatii deoarece nu exista izvoare, apa acestuia fiind deosebit de limpede. Adancimea maxima este de 7m, cea medie de 4,2m. Fundul lacului este acoperit de namol si se poate face baie.

* Ruinele Cetatii Balvanyos, cea mai mare cetate secuiasca ce dateaza din secolul XIII

* Tarnovul Mohos , la sud- est de Masivul Ciomatu, turbaria este declarat monument al naturii datorita existentei a catorva specii floristice rare . Detine 80ha, de patru ori mai mare decat Lacul Sfanta Ana, si se afla la 1050 m altitudine. Turba are o grosime de 10m . Se pot intalni diferite specii de plante printre care tufe de rozmarin ruginiu, afine si plante insectivore numite „Roua Cerului”, trestia de camp, rachita.

* poteci pentru drumetie pe stanca Piatra Soimilor

* Cimitirul pasarilor, o galerie a unei mine sulfurice care s-a surpat si s-a acumulat bixid de carbon. Pasarile care ajung sub nivelul gazului, cad moarte pe jos.

* Baile Balvanyos aflata pe versantul sudic al muntilor Bodoc, la o altitudine de 840- 950 m, oferind conditii ideale de odihna si tratament, gratie numeroaselor izvoare minerale si emanatilor post vulcanice( mofete).

    Staţiunea dispune de bază de tratament, unde se efectuează băi carbogazoase calde, aplicaţii cu parafină, hidroterapii şi fizioterapii, gimnastică medicală, electroterapie. Complexul este dotat cu 40 de vane şi poate cura 800 de pacienţi pe zi. Bazinul în aer liber este alimentat de apele Izvorului Băilor.

  Dezvoltarea orasului Azuga se datoreaza in mare parte si fenomenului turistic. Diversele resurse cu proprietati terapeutice si factori naturali de cura au condus la dezvoltarea turismului montan, conditiile naturale, resursele cultural-istorice, pitorescul zonei, fondul cinegetic au oferit multiple posibilitati de amplificare a turismului in zona. La acestea se adauga si turismul de aventura care si-a gasit un loc important in Azuga in ultimii ani. De-a lungul timpului diversitatea, volumul si valoarea resurselor turistice din statiune au favorizat practicarea mai multor forme de turism, ceea ce conduce la ideea de statiune complexa, ce poate raspunde nevoilor unor segmente largi de turisti.
A. Turism montan - schi alpin , schi fond, trasee montane.
B. Turism pentru odihna si recreere - excursii, drumetii montane, agrement de incinta, sporturi de vara.
C. Turism de afaceri
D. Alte forme de turism - sporturi extreme ( paintball, team - building, plimbari cu ATV, mountain - biking, alpinism si escalada), cantonamente sportive, turism de evenimente, turism de vanatoare si pescuit sportiv, turism de tranzit si de sfarsit de saptamana, turism stiintific.
Partii de schi
Partii schi cu caracteristicile lor ( altitudine superioara si inferioara, lungime, grad de dificultate, daca este omologata ANT sau FIS ) :
-SORICA -altitudine plecare / sosire 1539 m / 978 m, latime 50m, inclinare 29%, lungime 2100 m, dificultate medie, omologata FIS si ANT; iluminat nocturn 700 m; zapada artificiala.
-CAZACU - VARIANTA - altitudine plecare / sosire 1114 / 998 m , inclinare 33,8 %, lungime 400 m, dificultate medie, omologata ANT; zapada artificiala.
-CAZACU - altitudine plecare / sosire 1540 / 1010 m, lungime 1920 m, latime medie 40 m, dificultate medie, inclinare medie 28,4 %, inclinare maxima 41,0 %, diferenta de nivel 530 m;
-CAZACU - Bretea - lungime orizontala 715,54, altitudine plecare / sosire 1141,21 / 978,00 m, diferenta de nivel 163,21 m , inclinare medie 22,8 %, latime medie 19,06 m;
-AZUGA SUD - lungime 770 m, usoara, altitudine plecare / sosire 1487 m/ 1333 m, omologata ANT;
-LA STANA - lungime 910 m, usoara, altitudine plecare / sosire 1487 m / 1333 m, omologata ANT.
Partie de schi fond si randonee situata langa partia de schi Cazacu.

 Descriere geografica:
Strajuit de muntii Caraiman ( 2384 m) si Costila ( 2489 m),strabatut de apele raului Prahova,Busteni - vechi centru al turismului si al alpinismului romanesc - cunoscut ca "Poarta a Bucegilor" - reprezinta in acelasi timp cel mai important punct de plecare in drumetiile si ascensiunile alpine in masivul Bucegi.
La Busteni,mai mult ca in oricare parte,Bucegii isi desfasoara in toata spendoarea neintrecuta lor frumusete: Piatra Arsa, Jepii Mari si Jepii Mici ornamentati cu tancuri si varfuri ascutite, Caraimanul cu monumentul inaltat in cinstea eroilor cazuti in primul razboi mondial , varful Costila supranumit "paradisul alpinistilor" etc.

Altitudine: 800 - 950 m.
Climat: specific zonelor alpine,cu aer puternic ozonat.Temperatura medie anuala: 5 grade C.

Obiective turistice:

Babele - monument al naturii, format de-a lungul timpului datorita ploilor si eroziunii vantului.

Sfinxul - monument al naturii, format de-a lungul timpului datorita ploilor si eroziunii vantului. Stanca uriasa, singuratica, in M-tii Bucegi, alcatuita din conglomerate.Actiunea indelungata si combinata a agentilor modelatori ( vanturi, ploi,zapezi,inghet,dezghet etc.) a determinat o puternica erodare a acestuia , in urma careia a rezultat aspectul actual( privita dinspre lateral) stanca are infatisarea unui cap urias de om).Exista si unele ipoteze conform carora Sfinxul ar fi o stanca megalictica.

Crucea eroilor - de pe muntele Caraiman a fost ridicata in 1926-1928 si este inchinata eroilor cazuti in primul razboi mondial.Crucea are 33 m inaltime. Noaptea este luminata.

Clima specifica Culoarului Prahovean, cu ierni blande si veri racoroase, atmosfera relaxanta, aerul ozonat, maretia muntilor, bazele de agrement si unitatile de cazare moderne, atrag in Busteni an de an mii de turisti.

Cai de acces:
Rutiere: Bucuresti - Brasov pe DN1 (E 60) dinspre Rasnov pe DN 73 A,jonctiune cu DN 1.
Feroviare: Gara Busteni,pe linia Bucuresti - Brasov.
Destinatie: odihna,sporturi de iarna,drumetii si excursii diferentiate in functie de varsta si preferinte.

 Localizare. Staţiunea Predeal este situatã în centrul României pe Valea Prahovei, între râurile Prahova şi Timiş, la poalele munţilor Bucegi la nord-est de aceştia şi cele ale munţilor Baiului la nord-vest. Oraşul Predeal este aşezat la cea mai mare altitudine urbanã din România, între 1030m-1110m, la 45'30" latitudine nordica si 25'26" latitudine estica.

Munţii care învecineazã staţiunea Predeal sunt M-ţii Piatra Mare (1843m) la Nord, M-ţii Bucegi (2508m la Vârful Omu) la Sud-Vest şi M-ţii Postãvarul (1799m) în Nord-Vest.

Localitãţile componente care formeazã oraşul Predeal sunt: Predeal, Pârâul Rece, Timişul de Jos, Timişul de Sus.

Suprafaţa totalã este de 58,4km, dintre care 78,047m reprezintã suprafaţa locuitã, deşi aceasta s-a extins tot mai mult în ultimii ani.

 Predealul se aflã la aproximativ:

- 140 km distanţã de aeroportul Henry Coandã din Bucureşti

- 25 km de municipiul Braşov

- 25 km de castelul Peleş din Sinaia

- 30 km de castelul Bran

 Clima. Climatul montan din zona Valea Prahovei, cu verile rãcoroase şi iernile friguroase, face ca staţiunea Predeal sã fie de un real interes turistic în toate anotimpurile. Oraşul Predeal oferã privelişti încântãtoare, fiind recomandat atât pentru recreere cât şi pentru refacere din convalescenţã prin aerul sãu cu umiditate ridicatã şi nepoluat, dar şi pentru precticarea sporturilor de iarnã precum ski, snowboard sau sãniuş.

Staţiunea dispune de suficientepeste 5000 de locuri de cazare pe tot parcursul anului, acestea fiind repartizate în hoteluri, vile, pensiuni, cabane, campinguri, dar şi cazare în case, la particulari autorizaţi.

Punctele de atracţie ale staţiunii sunt cele opt pârtii de schi alpin cu grade diferite de dificultate, pârtia de schi fond de pe Valea Râşnoavei, traseele montane marcate pentru turism, traseele atv realizate în ultimii ani, telescaunul şi teleschiurile de pe Clãbucet, precum şi marea diversitate de localuri specializate în arta culinarã româneascã şi internaţionalã. Cu excepţia anotimpului de iarnã la Predeal munţii din jurul oraşului oferã posibilitatea realizãrii drumeţiilor de neuitat şi admirarea peisajelor, care au fost, sunt şi vor fi atracţiile turiştilor din toatã lumea sosiţi în aceastã frumoasa staţiune.

Concursurile culinare din Predeal, prezintã o atracţie nemaipomenitã deoarece, la toate acestea, maeştri culinari specializaţi în ţarã, dar şi în strãinãtate, încântã privirile, gusturile şi simţirile, cu preparate care îmbie orice gurmand.

Printre obiectivele turistice din zonã menţionãm:

- Canionul Şapte scãri

- Cascada Tamina

- Peştera de gheaţã

- Cheile Râşnoavei

- Mãnãstirea Sfântul Nicolae

- Mãnãstirea romano-catolicã Timişul de Jos

- Biserica ortodoxã Sfinţii Împãraţi Constantin şi Elena

- Capela romano-catolicã Timişul de Jos

- Monumentul Eroilor de pe Valea Râşnoavei

- Monumentul poetului Mihail Sãulescu

- Monumentul Eroilor din faţa gãrii Predeal

 Pârtia de schi Clãbucet din Predeal beneficiazã şi de instalaţii de iluminat şi instalaţii de produs zãpadã artificialã pentru prelungirea sezonului de schi.

  Deasemenea staţiunea beneficiazã şi de douã patinoare, primul situat în cadrul Complexului turistic "Fulg de Nea" la baza partiei Clãbucet, iar cel de-al doilea este situat lângã piaţa agroalimentarã şi a fost amenajat pentru prima datã în iarna 2008-2009.

  În Predeal mai existã şi o salã de sport multifuncţionalã construitã de Primãria oraşului Predeal, unde se organizeazã ocazional diferite competiţii sportive naţionale şi internaţionale.

 Austriecii au numit-o "Die Buchenland", "Tărâmul Pădurilor de Fag" din zonă. Bucovina istorică era aproape dublă faţă de cum este acum, dar partea nordică aparţine acum Ucrainei, ca urmare a Pactului sovieto-german Ribbentrop-Molotov, din august 1940. Ceea ce rămâne formează parţial ţinutul administrativ al Sucevei. Judeţul Suceava se învecinează la nord cu Ucraina, la vest cu regiunea română Transilvania, cu judeţele Bistriţa-Năsăud şi Maramureş, de-a lungul culmilor carpatice. La estul şi sudul Sucevei, se află judeţele din Moldova: Iaşi şi Botoşani în est, Neamţ, Harghita şi Mureş în sud.

  Lacul Bicaz pe partea moldoveneasca a trecatorii Bicaz este locul favorit al excursionistilor si al turistilor.
Bucovina reprezintă o sinteză a varietăţii, armoniei şi frumuseţii peisajelor româneşti, bogăţia sa de relief, cu munţi, podişuri, trecători, dealuri, câmpii, văi, râuri şi lacuri, cu pădurile sale, cu faună şi floră.

   Carpaţii Estici se extind dinspre frontiera ucraineană la nord până departe, la râul Prahova, la sud. Aceştia, alături de Subcarpaţi, ocupă cele două treimi vestice ale Bucovinei, în timp ce în partea estică se întinde podişul Sucevei. Regiunea de munte este formată dintr-o serie de obcini paralele, orientată într-o direcţie aproximativă de la nord la sud.

  Temperaturile medii anuale variază între 0 grade Celsius, 6 grade pe partea vestică a Obcinei Mari şi aproape 7-8 grade în podiş. Acestea sunt temperaturi joase, în comparaţie cu restul Moldovei, dar climatul Bucovinei este dominat de regiunea muntoasă. Specifice acestei zone sunt iernile lungi, cu multă zăpadă, şi verile reci şi umede. Precipitaţiile medii anuale sunt de 700 mm.

  Muntii dintre manastirile Moldovita si Sucevita ofera privelisti care taie respiratia.
Rezervaţia „Codrul Secular" de la Slătioara, lângă vârful Rarău, încercuieşte una din cele mai vechi păduri ale României, unii copaci având peste 400 de ani vechime. Multitudini de flori sălbatice, aşezate cromatic, de la alb la albastru electric, de la roz la purpuriu închis, se află pe cele mai frumoase întinderi posibile din ţară.
Una din rezervaţiile naturale, pe terasele din Poiana Stampei, cuprinde plante înfloritoare rare. Acesta e paradisul albinelor şi apicultura, una din cele mai vechi ocupaţii din România, este practicată în mare măsură.